Pornind de la jurnalul păstrat de Dumitru Maer și de la cele 107 cărți poștale care i-au însoțit anii de război, Iosif Roca recompune nu doar traseul unui soldat român pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, ci și drama unei lumi întregi: familii rămase acasă în teamă și sărăcie, sate golite de bărbați, copii care își așteaptă tații, femei care duc mai departe gospodăria și bătrâni care poartă în tăcere rănile altui război.
Alături de Dumitru Maer apare și figura tânărului Francisc Banioș, mobilizat în Regimentul 14 Dorobanți Roman și pierdut în stepele Rusiei Mari, ca atâția alți tineri care nu s-au mai întors niciodată acasă. Scrisorile sale, adunate în volum, dau glas unei generații sacrificate, pentru care războiul nu a fost istorie abstractă, ci foame, frig, frică, rugăciune, dor și moarte.
Cartea este, în același timp, document istoric, album de familie, mărturie morală și evocare literară. Prin paginile sale trec Cotul Donului, retragerile, prizonieratul, cenzura militară, dar și Faraoaniul cu oamenii lui, cu biserica, ogoarele, casele, rânduielile și credința care i-au ținut în viață pe cei rămași și pe cei plecați.
Jurnalul soldatului Maer vorbește despre datoria de a nu uita. Este o carte pentru urmași, pentru cei care vor să înțeleagă câtă suferință, câtă demnitate și câtă iubire de familie se ascund în spatele unor rânduri îngălbenite, al unor fotografii vechi și al unor nume aproape pierdute în timp.
Iosif Roca este scriitor român, originar din Faraoani, județul Bacău, și stabilit la Galați. Fost ofițer de poliție și detectiv particular, el aduce în scrisul său rigoarea investigației, respectul pentru document și o profundă sensibilitate morală și creștină.
Autor al unor volume de proză, memorialistică, restituiri documentare și reflecție confesivă, Iosif Roca a publicat cărți precum Detectivi particulari, 316 Destine: Sacrificiu. Curaj. Demnitate, Mamelon: în seara asta nu pleci!, Călăuza. Viața ca dar, Jurnalul soldatului Maer și Serafina, din zori până în amurg. În centrul operei sale se află omul așezat în fața încercării, memoria comunității, credința și datoria de a nu lăsa uitării destinele celor simpli, dar exemplari.
În Jurnalul soldatului Maer, Iosif Roca își asumă rolul de recuperator al memoriei satului natal, aducând la lumină jurnalul, cărțile poștale și scrisorile unor soldați români purtați prin tragedia celui de-al Doilea Război Mondial.
Editorul Vasile Poenaru însoțește această carte cu respectul cuvenit unei lucrări de memorie, de restituire și de conștiință istorică. Prin activitatea sa editorială, el urmărește să aducă în fața cititorilor nu doar texte literare, ci și documente de viață, mărturii ale unor destine care merită salvate de la uitare. În Jurnalul soldatului Maer, rolul editorului este acela de a sprijini o recuperare necesară: memoria oamenilor simpli, a familiilor, a satelor și a suferințelor trecute prin istoria mare.