Este anul 2020, iar la Consiliul de Securitate, idealistul președinte mexican Lorenzo Terán îndrăznește să voteze împotriva Statelor Unite ale Americii. Urmează o cruntă răzbunare a Washingtonului, în urma căreia accesul mexicanilor la telefoane, faxuri și e-mail este oprit. Personajelor nu le mai rămâne decât să se folosească de epistole pentru a-și transmite dorința de putere, bârfele, trădările și cele mai ascunse gânduri, într-o frescă socială extrem de familiară nouă.
Fuentes se folosește de umorul negru pentru a exemplifica ambiția oarbă, carierismul și avariția oamenilor aflați în cursa pentru conducerea țării, alcătuind o comedie umană exemplară.
CARLOS FUENTES (1928–2012) a fost unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Boomului latino-american. Opera sa, elogiată de critici, a fost tradusă și publicată în peste patruzeci de țări. În afară de romane, a scris și numeroase povestiri, eseuri, piese de teatru și scenarii de film. Considerat un punct de referință al culturii mexicane, s-a implicat în viața politică și socială din țara sa și a ținut conferințe la universități de prestigiu ca Princeton, Harvard, Columbia și Cambridge.
Printre numeroasele premii și distincții care i s-au acordat se numără Premiul Rómulo Gallegos, Premiul Alfonso Reyes, Premiul Cervantes, Premiul Grinzane Cavour, Premiul Príncipe de Asturias pentru Literatură, Premiul Galileo și Legiunea de Onoare franceză.